• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti;
  • Datare: 1766;
  • Cod LMI: MM-II-a-A-04769.01 ;
  • Adresa: sat Şurdeşti, nr. 145, comuna Şişeşti, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.59692, 23.76451

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti

Galerie de imagini – 2003-2013 (arhiva CJCPCT MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” dinŞurdeşti

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Șurdești;

Fotografii, hărți și planuri din arhiva DJC Maramureș

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti;

•Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti;
•Datare: 1766;
•Cod LMI: MM-II-a-A-04769.01 ;
•Adresa: sat Şurdeşti, nr. 145, comuna Şişeşti, jud. Maramureş
•Coordonate: 47.59692, 23.76451

Date despre localitate:

Localitatea Șurdești este atestată documentar în anul 1411 cu numele de Swrgyanfalwa, 1491 possessio wolachalis Swrgyanfalwa,1566 Swrganfalwa, 1828, 1851 Sürgyefalu, Surgessti, la 1913 Dióshalom. Apare în documente ca proprietatea voievozilor de Maramureș care își întindeau jurisdicția pe toată regiunea auriferă Baia Mare. După ce minele au intrat în proprietatea coroanei regale, localitatea a fost anexată împreună cu alte 20 de localități din zonă domeniului regal (erariului) de care a aparținut până în secolul XVII.

Date despre monument:

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită pe la 1766 de către meșterul dulgher Macarie. Corpul bisericii este din lemn de stejar iar acoperișul șindriluit are streașina dublă, despărțită de un rând de ferestre cu rol de luminator având în partea inferioară o largă evazare pentru a ocroti pereții de intemperii. În anul 1992 șindrila acoperișului a fost înlocuită. Ușa de acces în biserică are un frumos ancadrament cu elemente decorative în relief ce redau patru funii răsucite oprite în desfășurarea lor, la bază și la colțurile de sus, de câte două rozete, înconjurate de câte patru cercuri incizate. Deasupra ușii se află inscripția cu litere chirilice: „La aciastă beserică au fost țemerman Macarie Ioan, 1766”.    

Biserica este structurată în pridvor, pronaos, naos și altar poligonal. Pridvorul, adăugat ulterior, unic, prin structura sa în regiune, este  etajat, spijinit la bază pe șase stâlpi, uniți prin arcade prelungite într-o frumoasă îmbinare, iar la etaj, pe zece stâlpi, uniți, de asemenea, prin arcade, în același stil, cu ieșiri în relief de formă circulară, care dau plus valoare ansamblului arhitectural. Nota particulară a ansamblului este dată de acest pridvor ale cărui elemente decorative au fost realizate de către mesterul Ştefan Tămăran Ciocotişan. Turnul-clopotniță, desfășurat deasupra pronaosului, este prevăzut cu foișor extins spre exterior având o structură din doisprezece stâlpi, cu arcade realizate prin cioplirea contrafișelor dintre stâlpi și grinda superioară, coiful acoperă foișorul și are o prelungire zveltă, astfel trunul atingând înălțimea de 54 de metri iar, construcția întreagă fiind de 72 de matri astfel încât, ceea ce o aşează printre cele mai înalte construcţii sacrale de lemn din Europa şi din lume. (este depășită actualmente de noua biserică a mănăstirii Peri din Săpânţa, care are 78 m înălţime).

Cele patru turnulețe existente la baza turnului mare semnifică dreptul de judecată (justiţia locală). Corespunzător fiecărui turnuleţ, în interior, la aceeaşi înălţime se găsește câte un clopot. La toate crucile există semiluna, care, conform tradiției locale, avea rolul de a proteja biserica de o posibilă invazie a tătarilor, ultima invazie fiind datată în anul 1717. Privită dinspre altar, de la distanţă, biserica, capodoperă a artei lemnului, îşi dezvăluie proporţia incredibilă între lăţime şi înălţime.

Iconografia a fost realizată de mai mulți meșteri zugravi, în anul 1783. Astfel, altarul a fost pictat de Ștefan Zugravul (Ștefan din Fișești/Șișești n. n.), cel mai cunoscut meșter zugrav din regiune dar și iscusit caligraf și copist de cărți sfinte, activ în perioada 1769-1811, iar naosul a fost pictat de un anume Stan și un ucenic al acestuia care, se pare că a pictat pronaosul. Pronaosul mai păstrează pe peretele dinspre nord scene reprezentând pe Toma Necredinciosul și Samariteanca la Fântână, pe peretele dinspre vest două Mucenițe, Vindecarea Slugii Sutașului, Orbul din Naștere, Cele Cinci Fecioare Cuminți, iar înspre sud apar scene precum Judecata de Apoi, Parabola Fecioarelor, Sfinți Militari.

Naosul prezintă pe boltă pictată Sfânta Treime, înconjurată de nori și de Îngeri iar în cele patru colțuri sunt reprezentați evangheliștii. Peretele de lemn ce desparte pronaosul de naos, este decorat cu medalioane circulare a căror pictură este deteriorată. Pictura din pronaos a fost supusă, ân anul 1997, inervențiilor de salvare respectiv de stabilizare și restaurare. Pictura murală din naos, distribuită în casete, este grav afectată de trecerea timpului. Pe latura nordică a bolții naosului este înfățișat Sfântul Ilie în Carul de Foc, Proorocul Elisei, iar pe latura de sud Vedenia lui Petre din Alexandria, Sfântul Gheorghe și Dimitrie, Parabola Vameșului etc. Doi stâlpi de piatră susțin cafasul (balconul) din lemn, cu motive decorative traforate și motive florale pictate. Din naos se urcă la cafas și turn pe o scară din lemn cioplit dintr-o bucată. Iconostasul, de dată mai recentă, este suprapus peste cel vechi. Următoarea inscripție ne informează cu privire la autor și la anul executării picturii murale: „Acest sfânt altar s-au zugrăvit în zilele împăratului Iosif (Iosif al II-lea, n.n.). Anul Domnului 1783. Zugrav Stefan„. În Altar se pot desluși destul de greu scene reprezentând Sfinți Episcopi, Iisus pe Cruce și Coborârea de pe Cruce, precum și câteva scene din Vechiul Testament.  Pe pereții exteriori ai bisericii, spre sud, se află șase însemne cenotaf (cruci de lemn), de dimensiuni diferite și o cruce de mari dimensiuni, poziționată în diagonală, iar în zona altarului se află alte șase cruci de lemn cu dimensiuni diferite.

Patrimoniul mobil al bisericii cuprinde: o icoană veche ce reprezintă pe Iisus Hristos, statuia Maicii Domnului, pe Sfânta masă de piatră  o icoană cu un bogat ancadrament, trei sfeșnice din lemn pictat, două candelabre din lemn bogat ornamentate.

Biserica este poziționată în vechiul cimitir al satului astfel încât ea este înconjurată de multe morminte cu cruci de piatră. În fața bisericii se află câteva morminte vechi de piatră, asemănătoare cu sarcofagele de tip roman. Accesul în cimitirul înconjurat de gard se face printr-un portal din lemn, de formă pătrată, alcătuit din patru stâlpi și acoperiș șindriluit.

  • Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura R.S.R., București, 1967, vol.I, p.179.
  • Bogdana Tarnavschi, Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului, în Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1982, p.152;
  • Grigore Man, Biserici de lemn din Maramureş, Baia Mare, Editura Proema, 2005, p. 357, 358.
  • Dumitrița Daniela Filip, Contribuții la biografia unui zugrav activ în părțile Chioarului: Ștefan zugravul din Șișești, în „Vatra Chioreană. Revista Țării Chioarului”, Nr. 13, An XIV, Copalnic Mănăștur, 2019, p. 100-106.
?>