• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti – „Pe Corni”;
  • Datare: sec. XVIII;
  • Cod LMI:  MM-II-m-B-04768 ;
  • Adresa: sat Şurdeşti, nr. 115 „Pe Corni”, comuna Şişeşti, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.60674, 23.75621

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti – „Pe Corni”

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti – „Pe Corni”;

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti – „Pe Corni”

•Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Şurdeşti – „Pe Corni”;
•Datare: sec. XVIII;
•Cod LMI: MM-II-m-B-04768 ;
•Adresa: sat Şurdeşti, nr. 115 „Pe Corni”, comuna Şişeşti, jud. Maramureş
•Coordonate: 47.60674, 23.75621

Date despre localitate:

Localitatea Șurdești este atestată documentar în anul 1411 cu numele de Swrgyanfalwa, 1491 possessio wolachalis Swrgyanfalwa,1566 Swrganfalwa, 1828, 1851 Sürgyefalu, Surgessti, la 1913 Dióshalom. Apare în documente ca proprietatea voievozilor de Maramureș care își întindeau jurisdicția pe toată regiunea auriferă Baia Mare. După ce minele au intrat în prorietatea coroanei regale, localitatea a fost anexată împreună cu alte 20 de localități din zonă domeniului regal (erariului) de care a aparținut până în secolul XVII.

Date despre monument:

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”  de pe Vârful Cornului, a fost construită în jurul anilor 1721. Inițial, mica bisericuță a fost ridicată în cătunul Valea Neagră di Țara Oașului, strămutată apoi la Bontăieni, în aprpierea localității Șișești, de unde a fost dusă, pe la mijlocul secolului XVII pe actualul amplasament. De acest episod este legat numele  lui Gavrilă a Danului din Dănești care, conform legendei, avea de ispășit un canon dat de un călugăr bătrân pentru necinstirea unei tinere fete.

Biserica, modestă ca dimensiuni, este construită din bârne de stejar, însemnate pentru reclădire, îmbinate în cățel, având console puțin extinse, tăiate în trepte drepte pe care se sprijină acoperișul unitar, prevăzut cu un turn-clopotniță proporționat la dimensiunile edificiului. Foișorul turnului este susținut de patru stîlpi uniți prin arcade duble, acoperite de un coif în patru fețe. În vârful turnului se află o cruce cu trei brațe. Accesul în turn se face  din exterior printr-o mansardă înfundată, amplasată în față, loc în care alte biserici au semicoifuri. De pereții laterali sunt fixate cruci din lemn, de diferite dimensiuni, decorate cu rozete, cruci și corole de flori, lucrate cu măiestrie rar întâlnită. 

Pictura murală este grav deteriorată. Se păstrează fragmente disparate din care nu se poate reconstitui desfășurarea tematică. Cu toate acestea, din detaliile păstrate, răzbate măiestria și acuratețea zugravului anonim. Pe de altă parte, Iconostasul prezintă o spectaculoasă structură din lemn, cu decorațiuni florale aurite de mare frumusețe și este strucurat în trei registre tematice. Primul registru cuprinde icoane de mici dimensiuni cu scene din Noul Testament având în mijloc scena Acoperirea cu Giulgiu  a Trupului lui Iisus. Registrul următor prezintă pe Iisus Arhiereu flancat de Apostoli redați în arcade susținute de stâlpi decorați cu motive florale reliefate. În al treilea registru este reprezentat Iisus Răstignit, vegheat de Maica Sfântă și Ioan, flancat de Profeți grupați câte doi în medalioane de forma unor „flăcări arzânde”, trigemene, pe un fundal auriu, pictat cu motive vegetale ceea ce semnifică darul Apostolilor de a vorbi în limbi după Învierea lui Iisus. Cafasul (balconul) este decorat cu motive traforate.

În Altar, pe Sfânta Masă, se află o icoană a Maicii Sfânte cu Pruncul, încadrată de părinții săi, Ioachim și Ana. Pe peretele sudic se află o cruce din lemn cu Iisus Răstignit, datată 1940.

Patrimoniul mobil  mai cuprinde două cruci de lemn pictate, una dintre acestea prezintă frumoase decorațiuni florale la capetele brațelor.

 

  • Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura R.S.R., București, 1967, vol.I, p.179.
  • Grigore Man, Biserici de lemn din Maramureş, Baia Mare, Editura Proema, 2005, p. 362, 363.
  • Dumitrița Daniela Filip, Contribuții la biografia unui zugrav activ în părțile Chioarului: Ștefan zugravul din Șișești, în „Vatra Chioreană. Revista Țării Chioarului”, Nr. 13, An XIV, Copalnic Mănăștur, 2019, p. 100-106.