• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Remetea Chioarului;
  • Datare: sec. XVIII;
  • Cod LMI: MM-II-a-A-04614;
  • Adresa: sat Remetea Chioarului, nr. 127, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.52778, 23.55148

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Remetea Chioarului

Galerie de imagini – 2008 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Remetea Chioarului;

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Remetea Chioarului;

Fotografii, hărți și planuri din arhiva MJIA Maramureș (1961-1962)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Remetea Chioarului

  • Datare: sec. XVIII;
  • Cod LMI: MM-II-a-A-04614;
  • Adresa: sat Remetea Chioarului, nr. 127, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.52778, 23.55148

Date despre localitate:

Localitatea Remetea Chioarului este atestată în anul 1566. Ea a aparținut Cetății Chioarului, dar numele se pare că ar proveni de la o mănăstire de călugări, argumentul constând în faptul că locuitorii satului sunt porecliți de cei din satele vecine cu numele de „călugări” (< magh. remete „pustnic, sihastru, călugăr”, provenit probabil din lat. eremita, cu acelaşi sens de „călugăr”) + Chioar (Cetatea de Piatră / Castrum Kewar).  De-a lungul vremii au fost înregistrate următoarele denumiri: 1566 – Remethe; 1603 – Remete; 1760 – Kövár Remete (Remetea Chioarului); 1850 – Remetja; 1854 – Remete, Remetea; 1909-1919 –  Remetea, Kövarremete; prezent – Remetea Chioarului.

Date despre monument:

Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli” din Remetea Chioarului a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, într-o arhitectură tipic maramureșeană, cu o planimetrie echilibrată, ce impune prin armonia proporțiilor și frumusețea detaliilor. În timp, biserica a fost reparată și renovată de mai multe ori. Construcția de formă dreptunghiulară, cu absida pentagonală și acoperișul format din două corpuri, are o turlă înaltă de 23 de metri, prevăzută cu foișor sprijinit pe o consolă cu balcon împodobită cu șaisprezece arcade, deasupra cărora se înaltă un coif cu bază pătrată, ce continuă octogonal și se încheie cu o cruce triplă cu semilună în vârf. Pridvorul bisericii are trei arcade cuprinse cu o cunună, care se sprijină pe patru stâlpi masivi din stejar ornamentați cu funii drepte și șerpuite, ce dau o notă de eleganță deosebită ansamblului, iar în fața pridvorului se află un semicoif cu cruce, amplasat la baza turlei, asemenea altor edificii din zonă. Biserica respectă împărțirea clasică a interiorului, având pridvor, pronaos, naos și absidă, peste care se ridică un acoperiș realizat din corpuri șindrilite. Pronaosul este pardosit cu scândură, în timp ce naosul și altarul sunt padimentate cu lespezi de piatră, ce se îmbină perfect la muchii.

  • Man, Grigore, Biserici de lemn din Maramureș, Editura Proema, Baia Mare, 2005.
  • Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei, București, 1967-1968.
  • Șainelic, Sabin, Șainelic, Maria, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, București, 1968.
  • Ștef, Dorin, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Etnologica, Baia Mare, 2016.

Date de contact pentru vizitatori:

?>