• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa;
  • Datare: 1800;
  • Cod LMI: MM-II-m-B-04532;
  • Adresa: sat Buteasa, nr. 23, Şomcuta Mare, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.44749, 23.54702

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa

Galerie de imagini – 2008 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa

Galerie de imagini – 2002 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa;
  • Datare: 1800;
  • Cod LMI: MM-II-m-B-04532;
  • Adresa: sat Buteasa, nr. 23, Şomcuta Mare, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.44749, 23.54702

Date despre localitate:

Satul Buteasa aparține de orașul Șomcuta Mare și este menționat documentar în anul 1424 sub denumirea maghiară de Buchonfalva, iar numele românesc Buteasa este menționat la 1800. Ca parte componentă a Chioarului, Buteasa se află așezată în partea de sud a acestei zone denumiră geografic „Jugul intracarpatic”. Istoria satului Buteasa a fost legată puternic de istoria Cetății de Piatră (Cetatea Chioarului). Datorită apropierii de cetate, satul Buteasa a fost subordonat direct acesteia de-a lungul secolelor XV-XVI, asigurându-i forța de muncă și produsele necesare traiului de zi cu zi. Efectul acestei apropieri a fost scutirea de dări, dar și năvălirile și pustiirile care au secătuit satul.

Date despre monument:

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea. Anul 1751 poate fi considerat anul construirii bisericii. Un hrisov de sfințire a bisericii, păstrat multă vreme pe altarul din biserică, consemnează anul 1839 ca fiind anul sfințirii de către episcopul Ioan Lemeni. Este posibil ca această sfințire să fi marcat lucrările de modificare a bisericii sau doar finalizarea picturii interioare. Dimensiunile generoase ale bisericii reflectă o comunitate locală numeroasă și puternică la data construirii bisericii, care a împodobit interiorul naosului cu o pictură rafinată ale cărei rămășițe se află astăzi sub dărâmături. Alte lucrări de reparații au fost realizate în anii 1898 și 1966. La un moment dat, biserica a fost tencuită și acoperită cu tablă. După ce tabla a fost îndepărtată, pictura interioară a fost afectată definitiv.

În anul 2009, la inițiativa comunității locale, a fost întocmit un proiect de restaurare, rămas fără finalitate din cauza lipsei banilor necesari pentru o restaurare științifică. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” ar fi trebuit să fie un martor istoric documentar pentru Țara Chioarului, fiind singura biserică de lemn „în căței” din această zonă. Din păcate, starea sa s-a deteriorat continuu de-a lungul timpului. În noaptea de 14/15 ianuarie 2019 acoperișul a cedat din cauza zăpezii care a căzut în mari cantități. Doar turnul bisericii și pereții exteriori au mai rămas în picioare.

  • Man, Grigore, Biserici de lemn din Maramureș, Editura Proema, Baia Mare, 2005.
  • Moldovan, Silvestru, Togan, Nicolae, Dicționarul numirilor de localități cu populațiune română din Ungaria, Sibiu, 1909.
  • Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei, București, 1967-1968.
  • Șainelic, Sabin, Șainelic, Maria, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, București, 1968.
  • Ștef, Dorin, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Etnologica, Baia Mare, 2016.

Date de contact pentru vizitatori: