Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Valea Chioarului

Biserica de lemn a fost edificată, probabil, în ultimele decenii ale selcoului XVII sau în secolul XVIII în localitatea Recea. În anul 1850 a fost donată de către credincioșii din Recea locuitorilor din Valea Chioarului, fiind reclădită în anul 1852, pe locul unde se găsește astăzi. De-a lungul timpului au fost făcute reparații și modificări exterioare la acoperiș, pridvor și clopotniță. În anul 1935 acoperișul a fost șindriluit în întregime iar în anul 1950 a fost ridicată o clopotniță, lângă biserică, iar la intrarea în biserică a fost adăugat un pridvor. În perioada 1961-1962 turnul a fost acoperit cu șindrilă, iar pereții exteriori au fost tencuiți.

Biserica este structurată în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis, zidit din cărămidă cu balustradă înaltă, tencuit și prelungit, recent, cu un foișor din lambriuri, deschis și acoperit cu șindrilă. În pronaos se pot vedea scene precum Drumul Crucii, Fecioarele înțelepte, iar pe tavan, în medalioane, sunt reprezentate scena Buna Vestire în centru iar în cele patru colțuri Sfintele Mucenițe Ecaterina, Anastasia, Iuliana și Varvara. Naosul are boltire cilindrică pornită de pe consolă de la înălțimea streșinii. Iconostasul desparte altarul de naos, cafasul din naos este limitat de o balustradă de scăndură. Turnul are o bază pătrată, este construit deasupra pronaosului și prezintă un foișor înfundat, prevăzut cu un coif pătrat ce susține un bulb hexagonal continuat și el cu mic foișor etajat ce susține un coif în formă de con. Biserica este construită din lemn de stejar, căptușit în interior cu scândură de brad. Pardoseala este din piatră.

Pictura murală este executată pe pânză, fixată de pereți în anii 1881-1882, după cum ne informează pisania de pe cafasul din naos: ”Această s(fîntă) biserciă s-au început a să zidi în 1852, în zilele împăratului Francisc I Episcopu fi(i)nd Sulțiu Alexandru în Blagiu, fi(i)nd Protopopu Ioanu Popp în Siomcuta Mare. Preotu fi(i)nd Georgiu Merlașiu în Comuna Gaura. Și s-au zugrăvit în 1882, Fi(i)nd Imperatu Franciscu Ioasif I, Episcopu fi(i)nd în Gherla Ioanu Sabou, Protopopu Atenasiu Cotuțiu în Somcuta Mare. Preotu fi(i)nd Georgiu Merlașiu, Sfintitu în 1845 în Blagiu, curatori fi(i)nd Butyian Ioanu, Sima Ioanu Viți (arhidiacon) Costin Ioan Inspector Scolariu”. Se presupune că iconostasul ar fi fost adus din Recea odată cu biserica. Icoanele ce compun catapeteasma sunt opera unui bun meșter zugrav, care a lucrat în zonă după 1750, oferind iconostasului o apreciabilă valoare artistică. Structura din lemn scuptat în coloane și medalioane cu vrejuri împletite a iconostaslui prezintă o iconografie desfășuată piramidal în patru registre. În partea de jos se află Chipul lui Iisus pe Mărama Veronicăi, mai sus, Cina cea de Taină apoi, Iisus Arhiereu iar în ultimul registru, Iisus Răstignit. Pictura tâmplei dezvăluie preferința zugravului (probabil Stefan din Șișesti) pentru detalii și o cromatică atractivă. Ușile  Împărătești se remarcă prin desfășurarea motivului viței-de-vie în vrej de forma uni bulb floral incluzând medalioane cu Bunavestire și Cei patru Evangheliști. Pictura parietală este mai recentă și poartă amprenta unei picturi naive, vizibilă în special în redarea figurilor și în paleta cromatică. Se pare că este opera zugravului Dionisie Iuga din Nicula. Se remarcă delimitarea suprafețelor mari cu brâuri decorative (cu motivul pana de păun) și medalioane de mărimi diferite în care se pot vedea Soarele și Luna, Ochiul Atotvăzător, Bunavestire, Irimie Profetul s.a.. Pe latura de nord a naosului  este redat Chipul Papei de la „Râmu” (Roma,n.n.) alături de Patriarhul Gherasim al Ciprului, Mitrofan al Țarigradului și Ioan Milostivul al Alexandriei, reprezentare unică în zonă. Pictura din altar îi reprezintă pe Cei 12 Apostoli, distribuiți de jur împrejur. În partea superioară sunt pictate oștile îngerești, în frunte cu arhanghelii Mihail și Gavril. Apare, de asemenea, repezentată scena Judecății de Apoi cu Iisus pe scaunul de judecător și înconjurat de îngerii care vestesc prin trâmbițe Judecata. În naos, pe cafas, sunt imortalizate scenele Paradisul cu Pomul cel Oprit și Alungarea din Rai, iar la baza lor este desfășurată inscripția cu litere chirilice (pisania) pe toată lungimea balconului.

Patrimoniul mobil al bisericii cuprinde o icoană pe lemn veche, în Altar și tot aici, pe Sfânta Masă, de piatră, se află un Chivot.

În imediata apropiere a bisericii se află bustul de bronz al voievodului Mihai Viteazul, opera sculptorului Ioan Marchiș, 1994.

• Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura R.S.R., București, 1967, vol.II, p. 226.
• Grigore Man, Biserici de lemn din Maramureş, Baia Mare, Editura Proema, 2005, p.375, 376.
• Evidența Monumentelor Istorice din R.P.R., 17. 05.1965 (Fișa întocmită de prof. Socolan Aurel), Proiect nr.1641/82, Arhiva Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
• Sabin Șainelic, Maria Șainelic, Zona etnografică Chioar, Editura Sport–Turism, București, 1986, p.12-23, 80-90.

Date de contact pentru vizitatori:

• Parohia: VALEA CHIOARULUI
• Preot Paroh: Panici Marian
• Telefon custode: 0747827475
• Pentru informaţii suplimentare privind accesul vă rugăm vizitaţi informaţiile din secţiunea oficială a parohiei.