Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Culcea

Biserici de lemn

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Culcea;
  • Datare: 1720;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04561;
  • Adresa: sat Culcea, str. Stadionului, nr. 1, comuna Săcălăşeni, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.56418, 23.54962
Tur virtual - Biserica "Sf. Arhangheli" din Culcea

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Culcea

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Culcea;

Fotografii, hărți și planuri din arhiva DJC Maramureș

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Culcea

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Culcea;
  • Datare: 1720;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04561;
  • Adresa: sat Culcea, str. Stadionului, nr. 1, comuna Săcălăşeni, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.56418, 23.54962

Date despre localitate:

Localitatea estea atestată documentar în anul 1603 cu numele de Keölczye, 1639 Keöltsze, 1733 Kulcsa, 1800 Költse, Culce, 1850 Költse, Kultse, 1854 Kölcse, Culcea. A făcut parte din domeniul Cetății Chioar, Prin anii 1558 a fost proprietatea familiei Drag, ulterior familiei Dragffi. A fost multă vreme o binecunoscută zonă de vânătoare (vânat mic și căprioare). Principalele ocupații ale locuitorilor au fost agricultura și creșterea animalelor.

Date despre monument:

Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a fost construită în anul 1720 pe un deal din partea vestică a vetrei satului.

Planimetria bisericii se prezintă astfel: pridvor, pronaos, naos și altar poligonal pe fundație de piatră. Pridvorul, situat de-a lungul peretelui vestic, unde se află și portalul de intrare, se distinge prin frumusețea stâlpilor masivi, cu un bogat decor sculptat în relief. Anul zidirii monumentului apare și pe o grindă a pridvorului „1720” cu caractere chirilice, precum și cel al reparării „1859” cu cifre arabe. Pe aceeași grindă, în zona centrală se află două rozete hexagonale, care încadrează o cruce în relief cu brațele trilobate. Acoperișul șindriluit, compus din două unități este evazat spre exterior, pentru a proteja corpul bisericii de intemperii. Turnul, amplasat deasupra pronaosului, prezintă un foișor scândurit, deasupra căruia se înalță zvelt turla conică. Crucile metalice, patru mici și una mare, au reprezentarea semilunei. Pronaosul prezintă câte o fereastră pe pereții laterali și este pardosit cu lespezi de piatră rectanguală ocru-bej.

În anul 1982, în naos, deasupra intrării, este semnalat textul inscripționat: ”Această S.(fântă) Beserică facută în anul 1721, reparată în anul 1860 sau din nou în anul 1900 fiind rege Francis Iosif, episcop Dr. Ioan Sabou protopop Ioan Șerb preot Ioan Dosa…pictor Gyöl Szieberth”. Naosul are câte două ferestre pe pereții laterali și are pardoseală din lespezi de piatră, asemenea pronaosului. În locul iconostasului este un perete de scândură, probabil recent construit, lipsesc Ușile Împărătești și cele Diaconești, pe pereții dintre cele trei deschideri arcuite spre altar sunt pictate imaginile cu Maica Domnului cu Pruncul și Iisus Hristos.

Altarul este poligonal și are o fereastră pe peretele estic și câte una pe pereții laterali.

Iconografia este într-o stare avansată de degradarea, ceea ce face imposibilă o reconstituire a compoziției tematice inițiale.

  • Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura R.S.R., București, 1967, vol.I, p.183.
  • Andrei Gh. Latiș, Maramureșul și Ținuturile Sătmărene. Centre locuite, orașe și sate. Monografie, vol. IV, Baia Mare, 1967, p. 157.
  • Bogdana Tarnavschi, Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului, în Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1982, p.158.
  • Grigore Man, Biserici de lemn din Maramureş, Baia Mare, Editura Proema, 2005, p. 127, 128.