• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara;
  • Datare: sec. XIX;
  • Cod LMI: MM-II-m-B-04612 ;
  • Adresa: sat Remecioara, nr. 62, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.51501, 23.56389

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara

Galerie de imagini – 2008 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara;

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara;

Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Nașterea Preacuratei” din Remecioara;
  • Datare: sec. XIX;
  • Cod LMI: MM-II-m-B-04612 ;
  • Adresa: sat Remecioara, nr. 62, comuna Remetea Chioarului, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.51501, 23.56389

Date despre localitate:

Localitatea Remecioara este atestată la 1566. Satul a fost întemeiat, probabil, în același timp cu Remetea Chioarului sau puțin mai târziu. Biserica de lemn din Remecioara, cu hramul „Nașterea Preacuratei” a fost ridicată probabil în secolul al XIX-lea, fără să se știe cu exactitate data construirii lăcașului de cult.

Date despre monument:

Biserica de lemn din Remecioara, cu hramul „Nașterea Preacuratei” a fost ridicată probabil în secolul al XIX-lea, fără să se știe cu exactitate data construirii lăcașului de cult. Se știe că, pe la 1862, zugravul Petru Paul Weisz din Baia Mare a pictat biserica într-un frumos stil neobizantin, care se păstrează în condiții bune până astăzi.

Biserica a fost șindrilită și renovată și în exterior în anul 2001, ceea ce face ca elementele îmbinărilor exterioare din lemn să fie acoperite, diminuându-se astfel frumusețea ansamblului.

Biserica din Remecioara este acoperită cu tablă zincată, inclusiv turnul modest de numai 12 metri înălțime, prevăzut cu un foișor înfundat, obturat de câte două orificii rotunde pe laterale, peste care stă așezat un coif piramidal terminat în vârf cu o cruce din fier forjat specifică zonei.

Pictura interioară are suprafețele despărțite de chenare florale crucifere, iar spațiile goale umplute cu garoafe și trandafiri, păstrează în culori vii scene cum ar fi: Adam și Eva, Soarele și Luna, antropomorfizate, Sfânta Treime, Cei patru Evangheliști, Înălțarea Sfântului Ilie, Ciclul Pătimirilor cu Rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani, Trădarea lui Iuda, Iisus la Pilat, Flagelarea, Drumul Crucii ș.a.

  • Man, Grigore, Biserici de lemn din Maramureș, Editura Proema, Baia Mare, 2005.
  • Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei, București, 1967-68.
  • Șainelic, Sabin, Șainelic, Maria, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, București, 1968.
  • Ștef, Dorin, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Etnologica, Baia Mare, 2016.

Date de contact pentru vizitatori:

?>