• Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Săcălăşeni;
  • Datare: sec. XVII;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04630;
  • Adresa: sat Săcălăşeni, str. Muzeului nr. 1, comuna Săcălăşeni, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.58319, 23.56804

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Săcălăşeni

Galerie de imagini – 2008 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Săcălăşeni

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Săcălăşeni

Fotografii, hărți și planuri din arhiva MJIA Maramureș (1978)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" din Săcălăşeni

  • Datare: sec. XVII;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04630;
  • Adresa: sat Săcălăşeni, str. Muzeului nr. 1, comuna Săcălăşeni, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.58319, 23.56804

Date despre localitate:

Localitatea Săcălăşeni este situată pe valea râului Lăpuş, în depresiunea Baia Mare. A fost atestată în anul 1405, având următoarele denumiri de-a lungul timpului: Zakalosfalwa (1405); Zakalusfalva (1475) poss. Zakalosfalw (1566); pagus Szakalosfalva (1603), Szakallosffalva (1639), Szakalosfalua (1647), Szakallosfalva, Săcălăşeni (1854). Denumirea poate face apel la magh. „sakalos” bărbos sau la „săcăluş”- tun mic, primitiv (cu trimitere la tunar pentru Cetatea Chioarului). Până în anul 1750, localitatea se numea Satul lui Sacaloş (Szakalosfalva), după care în documente s-a notat denumirea de Săcălăşeni (Szekeleseny), adică „oamenii din satul lui Sacaloş” sau „urmaşii lui Sacaloş”. Comuna Săcălăşeni deţine trei biserici de lemn monumente istorice în cele trei sate aparţinătoare: Coruia, Culcea, Săcălăşeni.

Date despre monument:

Biserica de lemn din Săcălășeni este amplasată pe malul unui afluent al râului Lăpuș, într-o incintă ce împrejmuiește atât biserica cât și cimitirul se ce întinde spre sud și est. Biserica a fost ridicată în anii 1723-1725, și pare să fi preluat  principiile constructive severe și tehnicile bine stăpânite ale bisericilor din Țara Maramureșului construite după raidul tătar de la 1717: forme clare, decorațiuni minimale, turn puternic și înalt. De la calitatea materialului lemnos (lemn de stejar sănătos, debitat exigent cu înlăturarea alburnului vulnerabil la atacuri biologice), la concepția volumetrică și până la tehnicile constructive – totul toate fi comparat și asemuit cu modelele din zona Maramureșului istoric. Poate că acesta este unul dintre motivele pentru care legenda datării sale în 1442 era pusă în discuție și apărea în toate descrierile, chiar dacă era greu de crezut:

  • Pisania pictate în naos, deasupra ușii, descifrată și consemnată de Toth Adalbert și Aurel Socolan în „Fișa Bisericii din Săcălășeni”, întocmită pentru „Evidența monumentelor istorice din R.P.R.” în anul 1962 arată că: „Această sfântă biserică sau didit după vremea tătărime în anul 1442 sau zugrăvit din nou în anul 1865 Fiind mitropolitu Exo-sa Alexandru Iuluțiu Episcopu Vancea ilustrătatea sa în DRE GERLEI protopopu Atanasiu Cotoțiu preot Gheorghe Trif R. Curator Lendiel Nuțiu fetu Tarța Vasalica pictoritu pictoru Paulu Weisu din cetatea Baia Mare”
  • Conform Studiului dendrocronologic întocmit în anul 2019 de echipa DENDROLAB, solicitată fiind de Asociația R.O.S.T. (ca o contribuție pentru proiectul „Biserici din Ţara Chioarului. Tururi Virtuale”): Biserica de lemn din Săcălăşeni se construiește pe amplasamentul actual, în 1723 – 1725.

Biserica de lemn din Săcălășeni este o biserică ce poate fi încadrată în categoria bisericilor mari de lemn, cu o capacitate de maxim 200 de persoane (calculată cu 5pers./mp) și cu dimensiuni în plan de 7,20m x 14,40m. Aparține tipologiei „bisericilor românești”, cu planul compus din cele 3 spații cu sacralitate crescătoare: pronaos, naos și altar. Pronaosul și naosul sunt dreptunghiulare iar absida altarului este decroșată și are formă poligonală.

În ceea ce privește pictura, menționăm că primul strat pictural a fost acoperit de o a doua pictură realizată de Paulu Weisu în 1865. La ora actuală toată pictura este degradată, fie de acțiunea apei care a pătruns la interior în decursul timpului, fie de depunerile de praf și fum, fie de lucrările de restaurare din 1996 când s-a pierdut pânza interstițială care asigura continuitatea substratului pictural. Programul iconografic se citește greu și este necesară o cercetare detaliată pentru a scoate la lumină informații referitoare la prima pictură și a pregăti programul de restaurare care ar putea să aducă un plus de valoare aspectului interior și istoricului bisericii.

  • Adalbert Toth și Aurel Socolan. Evidența monumentelor istorice din R.P.R. Biserica din Săcălășeni, Arhiva Muzeului de Istorie Baia Mare
  • Laura Temian et alii. File de Cronică. Ținuturile Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureș, Biblioteca județeană ”Petre Dulfu”, Baia Mare, 2016, pp. 95, 96, 150, 182
  • Valeriu Achim. ”Dezvoltarea culturii în feudalism” în Monografia Municipiului Baia Mare,  Intreprinderea Poligrafică Maramureș, Baia Mare, 1972, p.487
  • Niels Auner. 100 biserici de lemn restaurate 1972-2012, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2012, p. 61
  • Dorin Ştef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Etnologica, Baia Mare, 2016.  

Date de contact pentru vizitatori: