Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş

Biserici de lemn

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş;
  • Datare: 1757;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04541;
  • Adresa: sat Cărpiniş, nr. 35A, comuna Copalnic-Mănăştur, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.57249, 23.70176
Tur virtual - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Cărpiniş

Galerie de imagini – 2019

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş

Galerie de imagini – 2008 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş;

Galerie de imagini – 2004 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş;

Fotografii, hărți și planuri din arhiva DJC Maramureș

Galerie de imagini – 1962 (arhiva MJIA MM)

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş;

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş

  • Denumirea monumentului: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Cărpiniş;
  • Datare: 1757;
  • Cod LMI: MM-II-m-A-04541;
  • Adresa: sat Cărpiniş, nr. 35A, comuna Copalnic-Mănăştur, jud. Maramureş
  • Coordonate: 47.57249, 23.70176

Date despre localitate:

Localitatea Cărpiniş a fost atestată documentar în anul 1405 sub numele de Karpenys, iar mai târziu sub numele de Gyertyanos (magh. Gyertyáfa= carpen). În secolul al XVIII-lea, parohia a făcut parte din protopopiatul Cărbunarilor, iar de la mijlocul secolului al XIX-lea din cel a Cetății de Piatră. În secolul XVII și la începutul secolului al XVIII-lea satul Cărpiniș, împreună cu satele Coruia, Cărbunari, Copalnic și Făurești, erau sate care serveau minele din Cavnic – fie prin bărbații care lucrau în mină, fie prin aprovizionarea cu produse sau dări în bani.

Localitatea a fost amplasată pe locul numit „Cărpinișul vechi” la o distanță de 4km de actuala vatră a satului. În urma năvălirilor tătarilor (începutul secolului al XVIII-lea), sătenii „sparg” satul și îl mută pe un amplasament apropiat de cel de azi, în „Dumbravă”, în grădina lui Alexa. În decursul secolului al XIX-lea satul migrează aproape integral la est de valea Cărpinișului (afluent al râului Cavnic) unde s-a statornicit până în ziua de azi.

Date despre monument:

Satul a avut o biserică în vechea vatră a satului „Cărpinișul vechi”, construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea după cum spune tradiția locală.

În urma năvălirilor tătare satul se mută pe o poziție apropiată de actualul amplasament unde construiește biserica de lemn datată în anul 1757, conform inscripției incizate pe ancadramentul vechii uși de intrare. Biserica era mică și foarte simplă, cu plan dreptunghiular și absida altarului decroșată, cu intrarea pe latura sudică, și fără turn. Cu toată această modestie aparentă, prin contrast, interiorul bisericii era uimitor: la câțiva ani după ridicarea bisericii (posibil 1760) a fost realizat iconostasul și interiorul bisericii a fost pictat.

Într-o perioadă de cca. 100 de ani satul migrează spre est de Valea Cărpinișului, astfel că sătenii se hotărăsc să mute și micuța biserică.

În anul 1847 au fost turnate clopotele bisericii, la Cluj, cu inscripția ”Turnat pentru parohia greacă din Cărpiniș prin demersul protopopului din Chioar, Csókás Gergely” gravată pe unul dintre clopote. În timpul evenimentelor din 1848 soldații unguri au luat un clopot pentru a-l transforma în armament.

După mutarea pe actualul amplasament a apărut necesitatea extinderii bisericii din cauza creșterii numărului populației din sat și implicit a numărului de credincioși. Ca urmare, în anul 1982 au fost făcute modificări importante: mutarea accesului de pe latura sudică pe cea vestică, realizarea pridvorului și a cafasului, construirea turnului care se sprijină pe structura pridvorului, extinderea naosului și refacerea altarului.

În anul 1943 este dată în folosință noua biserică de zid, construită din piatră și cărămidă. Vechea biserică de lemn este părăsită la această dată. În anul 1641 când a fost făcută „Evidența monumentelor istorice din R.P.R.” și Biserica din Cărpiniș a fost documentată, starea bisericii era foarte gravă, în „precolaps”. Conform informațiilor primite de la preotul-paroh Pop Adrian Simion, iconostasul bisericii noi este sculptat de Vida Gheza iar pictura sa este realizată de Lidia Agricola.

 

  • KÁDÁR, József- Szolnok- Doboka Vármegye Monographiája, Kiangja Szolnok- Doboka Vármegye Közönsége, Deésen, 1900.
  • MAN, Grigore- Biserici de lemn din Maramureș, Proema, Baia Mare, 2007.
  • PORUMB, acad. Marius, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, Ed. Academiei Române, București, 1998.
  • SOCOLAN, Aurel- Circulația cărții românești până la 1850 în județul Maramureș, Ed. Maria Montessori, Baia Mare, 2005.
  • SOCOLAN, Aurel, TOTH, Adalbert- Zugravi ai unor biserici de lemn din nord vestul României, în rev.„Marmația”, I, Muzeul Județean Maramureș, Baia Mare, 1969, p.33-56.
  • TARNAVSCHI, Dana, „Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chiorului”, în Monumente istorice și de artă religiosă, Cluj mapoca, 1982.
  • ***, Protopopiatul Lăpuș- Monografie album, EOR MM-SM, Baia Mare, 2015.
  • AUNER, Niels- 100 biserici de lemn restaurate 1972-2012, Ed. Ethnologica, Baia Mare, 2013, p.102
  • TOTH, Adalbert, SOCOLAN Aurel, Evidența monumentelor istorice din R.P.R. – Biserica din Cărpiniș, Arhiva Muzeului de Istorie Baia Mare.
  • TEMIAN, Laura et alii- File de Cronică. Ținuturile Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureș, Biblioteca județeană ”Petre Dulfu”, Baia Mare, 2016, pp. 170, 171, 238, 248, 250.

Date de contact pentru vizitatori:

?>